miercuri, 10 martie 2010

Frumusete prin simplitate

0 comentarii



Hollywood inseamna bani, Hollywood inseamna superficialitate pentru aparente, Hollywood inseamna delir pentru grandoare si impresioneaza doar prin simpla denumire. De aceea si “Avatar” era marele favorit al Premiilor Oscar, fiindca se confunda cu aceste insusiri. Cel mai mare buget din istorie, cele mai impresionante efecte speciale, mixaje sonore si o tehnologie 3D dusa la rangul de arta, toate modelate de spiritul creationist al entitatii supreme in materie de regie: James Cameron. Iar rezultatul a fost unul asteptat. Incasari de peste 2 miliarde de dolari si ovatii neincetate ale criticilor, inca ancorati in Eywa si apasati de greutatea ochelarilor 3D.
Mediatizarea a fost excesiva, iar in scurt timp “Avatar” a devenit cel mai popular film al tuturor timpurilor. Comunitatile de fani au depasit numarul milioanelor, si lumea a inceput sa viseze cu ochii deschisi la Pandora, lumea atat de paradisiaca si antitetica pamantului nostru…


Incununarea acestui proiect unic in istoria cinematografiei era statueta aurita de 33 cm numita simplu, ba chiar banal, Oscar. Globul de Aur era deja in vitrina saturata de trofee ale lui James Cameron, dar recunoasterea Academiei Americane de Film era mult mai onoranta decat cea a Presei Straine.
James Cameron urma sa intre in istorie, castigand al 2-lea sau premiu Oscar dupa cel pentru Titanic, iar nimic nu parea sa-l opreasca.


Totusi membrii Academiei Americane de Film au luat o decizie neasteptata iar Avatar si James Cameron au fost pentru o seara dati uitarii. Fiindca cel mai bun regizor al anului a fost considerata fosta sotie a lui James, Kathryn Bigelow iar filmul sau “The Hurt Locker” i-a luat fata mult mai celebrului sau rival, devenind detinatorul onorantului trofeu suprem.
Dupa o lunga perioada dominata de lumi edenice si de razboaie fictionale publicul a revenit cu picioarele pe pamantul fierbinte si morbid al unui prezent in care abunda dramele. Iar dupa o experienta extraterestra, oamenii si-au indreptat atentia asupra suferintei semenilor care traiesc in fiecare moment cu nesiguranta clipei urmatoare.

”The Hurt Locker” nu are un subiect atat de impresionant precum Avatar, nu abunda cu efecte vizuale, nu dispune de tehnologie 3D. Dar totusi experienta traita este mai intensa si mai tulburatoare decat cea simtita in universul avatarelor. In mare parte deoarece este vorba de un razboi real si de niste experiente reale bine ancorate in subconstientul uman. Filmul reda exceptional atmosfera de razboi, transpunandu-te mai bine in actiune decat tridimensionalul Avatar. “The Hurt Locker” este un film care exceleza prin detalii, praful ridicat la explozia unei bombe sau sunetul metalic al unui cartus facand din vizionarea acestui film o experienta fascinanta, si reusind sa transpuna spectatorii intr-un foc incrusisat permanent, implicati in actiune si nu doar simplii privitori.


Totusi, nu cred ca se poate spune ca filmului lui Kathryn este mai bun decat cel al fostului sot. Parerile difera si acest lucru este perfect normal fiindca frumusetea se afla in ochiul privitorului. Dar “The Hurt Locker” a impresionat mai mult pe membrii academiei prin surprinzatoarea simplitate.
Buget mic, efecte speciale reduse, si drama unui razboi in care cea mai mica greseala poate aduce moartea. Intensitatea trairilor soldatilor americani a fost mai apreciata decat intensitatea experientei tridimensionale a Pandorei. Si bineinteles a contat si faptul ca regizorul a fost o “ea”, istoria fiind scrisa prin faptul ca este prima femeie castigatoare a acestui premiu.

In acest an simplitatea a fost aleasa in detrimentul grandorii. iar James Cameron a fost lasat in intuneric de o sotie care a asteptat in plan secund, umbrita de succesele fostului partener.

Acum publicul este fascinat de noua stea a cinematografiei, iar milioane de suflete rostesc la unison “I see you” creatoarei experientei irakiene.

 
Filled with dreams .....Feed